În spatele ușilor închise
În spatele ușii închise ești singur. Nici rudele, nici prietenii care te-au însoțit afară nu mai există. Ești singur, purtând interminabile discuții cu tine însuți și cu ceilalți, reproșându-le curajos tot ce n-ai îndrăznit să le spui când te-au rănit, când te-au nedreptățit. În spatele ușii ăsteia nimeni nu te mai poate ajuta. Tu ești singurul tău ajutor și trebuie să-ți decizi singur soarta, cu toate riscurile ei. Nu-i ușor. Ai vrea să strigi în singurătatea ta după ajutor dar știi că nimeni n-o să te audă. Ei au rămas cu toții afară, fiecare în spatele ușii lui închise. Nu-i reavoință, nu-i lipsă de iubire, dar peste pragul ușii tale nimeni nu poate intra nici dacă ar vrea. Chiar dacă unii au pretenția că au aruncat o privire, e o iluzie, e o amăgire, în cotlonul tău din spatele ușii ești singur cu grijile tale cele mai secrete, cu gândurile tale cele mai intime. Nu că ai vrea să fii singur, nu că ai vrea să ai secrete sau gânduri intime dar simți că dacă ai încerca și încerci câteodată, n-ai găsi cuvintele, n-ai găsi privirea sau tonul vocii ca celălalt, frate iubitor sau cel mai bun prieten să înțeleagă totul. Tot ce simți, tot ce gândești, tot chinul sau durerea din tine, toate gândurile care te frământă și nu le găsești dezlegare. Nu că n-ar vrea, nu că nu s-ar strădui s-o facă, nu, pur și simplu nu pot pătrunde prin ușa ta de parcă o mână magică și nevăzută i-ar opri, fără măcar să-și dea seama, să intre în intimitatea ta nepătrunsă.
În spatele ușii închise ești un altul. Nu în totalitate, doar puțin. Ești unul cu gânduri pe care n-ai vrea ca cineva să ți le citească, cu vorbe pe care n-ai vrea ca cineva să le audă. Cu sentințe despre alții care ar răni și, dincolo de ușa asta, nu le-ai spune niciodată fiindcă acolo pui totul în balanță, ce e bun și ce e rău și dacă bunul învinge, atunci acolo, în fața ușii, îți înghiți cuvintele pe care în spatele ei le-ai spus.
Nu. Greșesc. În spatele ei nu ești un altul, în spatele ușii ești tu, tu cel adevărat, fără minciună, fără demagogie, fără diplomație. Ești gol, cu gândurile tale curate sau murdare, cu ura nespusă, cu iubirea nemărturisită, cu frici și coșmaruri, cu vise absurde, cu idei utopice pe care le dezvolți și le crezi posibile, reale, simple. Acolo e turnul tău de fildeș în care se nasc gânduri duioase sau gânduri criminale, în care încerci să judeci și să hotărăști pe care din ele și cât de mult să lași să iasă cu tine atunci când ieși în lumea de afară, fiindcă trena ta de gânduri cu care ieși e imaginea cu care ceilalți te văd, te judecă, te urăsc sau te iubesc.
Fiecare are o ușă în spatele căreia se poate ascunde atunci când lumea pare să devină insuportabilă, când prietenul tău cel mai bun se dovedește a-ți fi doar un amic banal, când marea ta iubire te-a schimbat pentru un altul, când ai pierdut pe cineva drag, când suferința te răpune. Fiecare vrea câteodată să fie singur, nu singur în spațiu și timp ci singur în el, cu propriile gânduri fără interferențe cu gândurile și problemele altora, singur analist al propriei vieți, indiferent cât de subiectiv sau obiectiv te vezi, să ai plăcerea să-ti spui că ești bun și curajos și valoros fără să-ți fie teamă că o să pari înfumurat sau arogant. Să fii singur ca să-ți imaginezi pentru câteva momente că-ți trăiești viața așa cum ai visat-o, nu așa cum soarta a hotărât-o pentru tine, nu așa cum alții au hotărât-o.
În spatele ușii închise e loc doar pentru o singură persoană, iar lumea e ca un fagure imens în care fiecare om își are celula lui hexagonală, cu o singură ușiță magică doar pentru el. Suntem un roi de oameni singuri care trăim împreună, umplând spațiul cu vorbe, comunicând între noi cu jumătăți de adevăruri, numind minciunile diplomație, balansându-ne pe coarda întinsă între a spune adevărul dureros sau minciuna blânda, nu cu răutate, nu cu intenție, doar ca așa e viața, așa o cere comunitatea, așa o cer regulile. Poate de aceea avem nevoie de ușa închisă fiindcă în spatele ei nu există reguli, nu există dogme, nu e există principii. În spatele ușilor închise existam doar noi.
*** Inapoi la cuprins
In spatele usilor inchise
Link la revista Confluențe Literare
Mail: mica-mea-literatura@gmx.de
Facebook: Mica mea literatura
proza scurta proza scurta proza scurta proza scurta proza scurta . . .